Cerul înstelat
Cerul înstelat sau cerul nocturn desemnează cerul vizibil în timpul nopții. În astronomie desemnează cerul lipsit de nori vizibil în timpul nopții.
Constelațiile sunt aranjamente stelare vizibile pe cerul nocturn. Alte obiecte nocturne strălucitoare sunt planetele sistemului solar, cometele, nebuloasele, galaxiile, supernovele. În secolul al II-lea d.Hr. Ptolemeu a identificat 48 de constelații, multe alte fiind identificate încă din perioada babiloniană.
În prezent sunt identificate 88 constelații. Numele constelației se referă atât la aranjamentul propriu-zis al stelelor din ea, cât și la întreaga regiune de pe cer pe care o ocupă aceste stele.
Bolta cerească, numită și sfera cerească, este împărțită la fel ca și Pământul în două emisfere.
Emisferele cerești sunt câte o jumătate de boltă cerească care înconjoară Pământul, ele fiind despărțite una de cealaltă prin ecuatorul ceresc care desparte emisfera sudică de cea nordică; cupola cerului văzută de la un anumit punct de pe Pământ este mărginit de linia orizontului.
Galaxia noastră "Calea Lactee" e situată în zona centrală a bolții cerești și apare ca un brâu des cu stele.
Bolta stelară diferă după anotimp, cu excepția unor stele numite "stele fixe", care servesc în geodezie sau la orientare în navigația maritimă.Constelațiile din emisfera nordică cunoscute azi au fost înregistrate de către Hevelius în 1687.
