Creionul este un instrument de scris și de desenat, constituit dintr-o mină protejată de un înveliș de lemn, plastic, hârtie sau metal de formă hexagonală, octogonală, cilindrică sau triunghiulară în secțiune, lipit permanent de mină. Când mina se consumă, ajungând ca învelișul creionului să zgârie suprafața de scriere, creionul este ascuțit cu o ascuțitoare. Creioanele sunt distincte de stilouri, pixuri și carioci care
distribuie cerneala sub formă de lichid sau gel pe suprafața de scriere.
Majoritatea creioanelor au o mină alcătuită dintr-un amestec de grafit și argilă. Creioanele cu mină de grafit lasă urme gri sau negre care sunt ușor de șters, dar sunt rezistente la umiditate, la cele mai multe substanțe chimice, la radiațiile ultraviolete și la învechire. Alte tipuri de mine de creion, cum ar fi cele de cărbune, sunt folosite în principal pentru desene și schițe. Creioanele colorate sunt folosite pentru realizarea și colorarea desenelor iar uneori sunt utilizate de către cadrele didactice sau editori pentru a corecta texte. Creioanele cerate au o mină moale, de ceară, care lasă urme pe suprafețe netede, cum ar fi sticla ori porțelanul.
Creioanele mecanice au învelișuri (carcase) mai elaborate care nu sunt lipite de mină. Acestea conțin mine separate, mobile, care pot fi extinse sau retrase, de obicei, prin vârful carcasei. Creioanele mecanice pot fi reîncărcate cu mine noi, de obicei din grafit, pe măsură ce cele anterioare sunt consumate.
Cuvântul creion provine din cuvântul francez „crayon”, derivat din cuvântul „craie” (cretă) preluat din cuvântul latin „creta” (cretă).
