Guineea
Guineea, oficial Republica Guineea (franceză République de Guinée), este o țară de pe coasta Africii de Vest. Se mărginește cu Oceanul Atlantic la vest, Guineea-Bissau la nord-vest, Senegal la nord, Mali la nord-est, Coasta de Fildeș la sud-est și Sierra Leone și Liberia la sud. Este uneori numită Guineea-Conakry după capitala sa Conakry, pentru a o deosebi de alte teritorii din regiunea eponimă, cum ar fi Guineea-Bissau și Guineea Ecuatorială. Are o populație de 13,5 milioane și o suprafață de 245.857 km2.Fiind în trecut o colonie franceză, a obținut independența în 1958. Are o istorie lungă de lovituri de stat militare. După decenii de guvernare autoritară, în 2010 a avut loc primele alegeri democratice. Continuând să organizeze alegeri pluripartidiste, țara a continuat să se confrunte cu conflicte etnice, corupție și abuzuri din partea armatei și poliției. În 2011 guvernul Statelor Unite a susținut că tortura de către forțele de securitate și abuzarea femeilor și copiilor (inclusiv mutilarea genitală feminină) erau probleme endemice în Guineea. În 2021 o facțiune militară l-a răsturnat pe președintele Alpha Condé și a suspendat constituția.Musulmanii reprezintă 85% din populație. Țara este împărțită în patru regiuni geografice: Guineea Maritimă pe coasta Atlanticului, Muntele Fouta Djallon sau Guineea de Mijloc, Guineea Superioară, o regiune de savană în nord-est, și regiunea Guinée forestière a pădurilor tropicale. Franceza, limba oficială a Guineei, este limba de comunicare în școli, în administrația guvernamentală și în mass-media. Sunt vorbite peste 24 de limbi indigene, iar cele mai mari sunt Susu, Pular și Maninka, care domină, respectiv, în Guineea Maritimă, Fouta Djallon și Guineea Superioară, în timp ce Guinée forestière este diversă din punct de vedere etnolingvistic. Economia Guineei este în mare parte dependentă de agricultură și producția de minerale. Este al doilea mare producător de bauxită din lume și are zăcăminte de diamante și aur. Țara a fost în centrul focarului de Ebola din 2014.
