Baptisteriile au fost construite în Roma antică, unde au servit ca bazine în băi publice și terme, cu toate acestea, în secolul al III-lea d.Hr., termenul a fost adoptat de comunitățile creștine pentru a se referi la locurile în care oamenii erau botezați. Construcția Baptisteriului din Pisa a început la începutul secolului al XII-lea și a fost finalizată abia în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Prin urmare, structura principală este romanică, dar ornamentația sa poartă semnele distinctive ale stilului gotic. Fațada și ornamentele interioare au fost realizate din marmură albă, din acest motiv întreaga structură pare a fi ușoară, parcă țesută din dantelă. Baptisteriul Sf. Ioan este cea mai mare clădire de acest tip din Italia. Perimetrul său este de 107 metri, iar în interior există mai multe fonturi de diferite dimensiuni.
